joi, 28 ianuarie 2021

BITTER SUEDEZ




 Sunt la a III a șarjă de bitter suedez. Prima am facut-o în 2015 și mi-a ajuns trei ani, la fel mi-a ajuns și a II a. M-am documentat plecând de la Paracelsus și terminând cu Valeriu Popa. Sunt pe net o mulțime de rețete dar până la urma folosești câte plante găsești. Eu am gasit de fiecare data peste 30 de plante. Din alte rețete m-am inspirat pentru a stabili cantitatea pentru fiecare plantă. In principiu am stabilit că o lingură cu vârf de plantă uscată are cam 5g. Si am tot numărat la linguri cu plante uscate până când am constatat că dacă iei cu mâna, cam cât iei intre degete este cam aceeași cantitate. Și apoi a fost mai usor să pun toate plantele in proportia stabilită de rețetă. Maruntirea plantelor uscate am facut-o cu robotul de bucătărie. Pentru samburoase ( coriandru, mustar, fenicul, etc. ) am masurat cu lingura rasă și le-am maruntit cu  rasnita de cafea. Plantele maruntite le-am pus intr-un borcan de 5 litri, cu capac și am pus peste ele 4 litri de alcool ( țuică tare). Urmează 10 zile de pastrat la intuneric si amestecată compozitia zilnic după care se strecoară prin tifon. Lichidul strecurat se pune in vase de sticlă si se lasă cateva zile sa se decanteze ultimile resturi grosiere si să se limpezească. Abia acum putem spune că am obținut bitter suedez. Se pune in sticluțe mai mici, inchise la culoare și se păstrează la întuneric. Cum și pentru ce afecțiuni se folosește, găsiți pe net. Rețeta completă așa cum am făcut eu , este urmatoarea:

30 gr aloe -frunze

10 gr flori salcam

10 gr dafin, frunze

20 gr frasin, frunze

10 gr fenicul

50 gr pelin 

10 gr scaiete (radacina)

10 gr angelica

20 gr ienupar ( boabe pisate)

20 gr flori de soc

20 gr menta

20 gr flori de tei

20 gr anghinare

20 gr coriandru

30 gr galbenele

30 gr sunatoare

30 gr urzică 

30 gr coada calului

30 gr coada soricelului

30 gr cimbru

20 gr salvie

10 gr afin

10 gr echinaceea

10 gr trei frati patati

10 gr obligeana

10 gr armurariu

20 gr cimbrisor

20 gr cretisoara

10 gr sanziene

20 gr levantica

20 gr papadie.

Toate plantele au fost uscate, "cântărite" și apoi maruntite, cu exceptia frnzei de aloe care a fost verde, proaspăt tăiată de la o plantă matură și apoi maruntita.

sâmbătă, 22 iunie 2013

Bulion de corcoduşe

Aţi auzit, cred, de corcoduşe. Prin alte părţi li se mai spune şi zarzăre. Şi de bulionul de corcoduşe cred că aţi auzit, că doar e intenetul plin, nu? Am văzut şi eu diverse texte dar nici unul nu are şi pozele explicative de rigoare. Aşa că le-am pus eu în ordine cronologică,  să nu ne încurcăm.

Care va să zică:
* Ochim un corcoduş cu corcoduşe mari şi frumoase, puţin date in pârg. Nu trebuie nici prea verzi pentru că sunt mici dar nici prea coapte ca atunci sunt dulci, nu acre. Daca sunt mari ai avantaj la separare.


* Le culegem cu mâna, le rupem codiţele, separam frunzele şi alte gunoaie şi le spălăm.



* Le scoatem din apă,

* şi le punem intr-un alt vas cu apă care fierbe. De fapt trebuie doar puţin opărite, le ţinem să fiarba cam 5 minute, nu mai mult.


* Apoi se scot cu o spumieră şi se pun intr-o strecurătoare mare unde, prin pasare, se separă conţinutul cărnos de sâmburi şi coji, cam aşa...


* şi aşa...

* Se pune apoi conţinutul cărnos în vasul în care urmează a se face fierberea propriu-zisă şi se fiebe cam 30 de minute, în funcţie de cât de vâscos doriţi să fie în final. Se sărează după gust.

* Compoziţia rezultată se pune fierbinte  în borcane sau sticle cu gâtul larg, cu dopuri care se înfiletează şi se închid etanş. Pentru depozitare îndelungată se poate pune şi o aspirina pe post de conservant în fiecare borcan.

Vasele se acoperă cu o pătură şi se lasa să se răcească până a doua zi.
Se depozitează pe cât posibil în locuri răcoroase.
Poftă bună!



vineri, 14 septembrie 2012

Efectul Mpemba

EFECTUL MPEMBA 
Posibila explicatie

 Se iau doua vase identice si se umplu cu apa, vasul “A” cu apa la temperatura camerei si vasul “B” cu apa care fierbe. Se introduc cele doua vase in congelator. Apa din care vas va ingheta prima? Suntem tentati sa spunem ca apa din vasul A, care a fost la tempratura camerei, deci mai aproape de punctul de inghet !
In relitate, in cele mai multe cazuri, prima care va ingheta va fi apa din vasul B, cea care fierbea. Cum se explica acest fenomen? Pentru o explicatie plauzibila va trebui sa coboram pana la structura moleculei de apa H2O analizand ansamblul energetic al acesteia.



Stim din teorie ca molecula de apa este asimetrica, polarizata, iar din punct de vedere al potentialului electric aceasta este neutra, cele doua sarcini electrice pozitive de pe ultimul strat de valenta al atomului de oxigen fiind compensate de sarcinile electrice negative ale electronilor atomilor de hidrogen.
Daca per ansamblu molecula de apa este neutra din punct de vedere al potentialului electric, analizand in  detaliu “suprafata” acesteia, vom constata ca in zona atomului de Oxigen vom gasi un usor potential negativ determinat de sarcinile electrice negative suplimentare ale celor doi electroni pusi in comun de catre atomii de hidrogen iar in zona atomilor de Hidrogen un potential usor pozitiv determinat de deplasarea electronului, cu sarcina sa negativa, catre atomul de oxigen.
Constatam astfel ca molecula de apa neutra d.p.d.v. electric prezinta o zona cu potential usor negativ si doua zone cu potential usor pozitiv.
Existenta acestor zone polarizate electric implica existenta unor usoare forte de atractie, respectiv de respingere, fata de alte sarcini electrice existente in apropiere.
Moleculele de apa nu stau nemiscate ci se misca, se agita cu atat mai intens cu cat temperatura lichidului este mai mare (miscarea Browniana).
Este de la sine inteles ca la fierbere agitatia moleculelor este atat de mare incat multe dintre ele strapung bariera fortelor de coeziune  si parasesc lichidul sub forma de vapori.
La racire insa, pe masura ce temperatura coboara, starea de agitatie a moleculelor se reduce si atunci cand doua molecule invecinate sunt orientate, prima cu atomul de oxigen iar cealalta cu unul din atomii de hidrogen, avand in vedere usoara forta de atractie intre sarcinile electrice de polaritate diferita, cele doua molecule de apa se vor alipi si vor ramane impreuna.
Cum mai raman disponibili un atom de oxigen si trei atomi de hidrogen, procesul de alipire poate continua rezultand un lant, un sir sau mai bine zis un conglomerat molecular.


Acesta va fi cu atat mai mare, mai diversificat si mai stabil cu cat temperatura apei va fi mai coborata. Exista limita temperaturii de +4˚C la care densitatea apei este maxima, aceasta fiind temperatura la care apa va fi constituita din cele mai multe, mai mari si mai stabile conglomerate moleculare.

Este evident ca printre conglomeratele moleculare vor mai fi si multe molecule libere, nealipite.
Revenind la momentul “0” al experientei, apa din vasul A, la temperatura camerei, va avea in compozitie un numar mare de conglomerate moleculare constituite deja in timpul sederii la temperatura camerei in timp ce apa din vasul B, luata de la fiert, va avea o multime de molecule libere si, probabil, nici un conglomerat molecular.
Vom urmari evolutia structurii volumului de apa din cele doua vase analizand-o pe doua intervale de timp . Timpul T 1 de la momentul introducerii in congelator si pana la atingerea temperaturii de +4˚C si timpul  T 2  de la atingerea temperaturii de +4˚C si pana la inghetul deplin.
Pentru vasul A timpul T1 va fi, evident, mult mai scurt decat cel pentru vasul B, adica T 1A< T 1 B.
Cu toate acestea, stim deja ca apa din vasul A va ingheta ultima si deducem de aici ca timpul T 2A este mult mai mare decat timpul T 2B, adica T 2A >> T 2B.
Timpul  T 2 este timpul in care moleculele de apa se grupeaza, sau mai bine zis se regrupeaza pentru formarea cristalelor de gheata.
Ce forma complexa au cristalele de gheata putem vedea observand forma unui fulg de zapada. Ori, rearanjarea moleculelor de apa pentru o forma asa de complexa ca a cristalului de gheata necesita un timp indelungat.                                         

Sa ne intoarcem la momentul atingerii temperaturii de +4˚C.
In vasul A apa este o “supa” concentrata formata din conglomerate moleculare realizate  in timpul lung al sederii la temperatura camerei, dar si in timpul T 1A de coborare pana la temperatura de +4˚C, si din cateva molecule libere.
In vasul B apa contine un mare numar de molecule libere, nealipite si cateva conglomerate moleculare fomate doar in timpul T 1B al racirii pana la +4˚C.
E de la sine inteles ca aranjarea moleculelor libere in forma cristalului de gheata ia un timp T 2B mult mai scurt in cazul vasului B. Timpul T 2A  necesar ruperii conglomeratelor moleculare aflate in apa din vasul A si apoi pentru reorientarea moleculelor libere rezultate in forma cristalului de gheata este mult mai mare, atat de mare incat depaseste chiar si timpul T 1 B de racire al apei fierte, adica
T 1A + T 2A   >  T 1B + T 2B .





In concluzie, apa care fierbe, introdusa in congelator o data cu o cantitate identica de apa la temperatura camerei, va ingheta prima, cu timpul ΔT mai repede decat apa la temperatura camerei.


NOTA: Imaginile si formularile generale au fost luate din internet, Google, Wikipedia.
             Ideea conglomeratelor moleculare este originala si imi apartine.

                                  Pompiliu Muşătoiu,  p_musatoiu@yahoo.com

joi, 12 ianuarie 2012

Alzheimer - blestem sau mantuire?...

Cu profund respect si consideratie pentru soacra mea, aflata in stadiu avansat al bolii Alzheimer


Alzheimer – blestem sau mântuire?...

Trăieşte Omul linistit în casa lui cea trainica, protectoare şi liniştită.
Şi-a construit-o pe malul unui lac frumos, întins si adânc la mijloc, pe un teren sigur, pe o fundaţie solidă şi a folosit cele mai bune materiale.
Se bucură de confortul casei şi nici nu işi dă seama că atât el cât şi casa îmbătrânesc încet, încet.
Pe el îl mai doare una, alta, îi scade puterea, începe să uite, iar casa se învecheşte, mai plouă prin acoperiş, se mai strâmbă un perete, mai miroase a mucegai… Ce mai, ca la bătrâneţe…
Şi nici nu bagă Omul de seamă când casa lui cea frumoasă începe să se dărâme.
Cade întâi acoperişul, se înclină tavanul, se prăbuşesc pereţii, numai podeaua mai rămâne prinsă pe fundaţie.
Numai că şi aceasta se desprinde şi începe să alunece încet-încet pe povârnişul către lac.
Alunecarea continuă câţiva ani şi, din păcate, nu se opreşte nici când podeaua de scânduri ajunge la marginea apei, astfel că, Omul, se trezeşte de o dată că podeaua lui cea statornică a ajuns acum să plutească pe apa lacului.
Pământul, cu stabilitatea lui, cu trecutul lui, a rămas undeva în urmă. Se mai văd doar câteva pietre pe fundul lacului, nu mult timp însă, căci apa se adânceşte şi se tulbură.
Şi atunci, Omul vede doar de jur împrejur şi, atât cât podeaua devenită plută îi permite să se ridice, mai vede şi un pic din orizont.
Încă e bine, numai că pluta din lemn începe să-şi piardă scândurile una câte una şi Omul ajunge la un moment dat să plutească singur, să nu mai aibă nici un sprijin, nici un reper şi nici un punct sigur, stabil, pe care să se sprijine pentru a se ridica şi a scruta orizontul. Nu mai vede uscatul, nu mai are trecutul cu amintirile lui, nu mai poate scruta orizontul pentru a citi viitorul iar prezentul s-a redus la dimensiunile unui punct. Nici măcar timpul nu mai are pentru el valoare. Trăieste doar acum şi aici. Omul este el cu sine însuşi, ca o frunză pe un ocean, ca un punct material într-o imensitate spaţială. Nu mai are speranţe, nu mai are griji, nu mai are dureri …
Omule, greu ai fost blestemat!...
Sau poate, aceasta e mântuirea?...

marți, 6 decembrie 2011

Telefonie prin internet

Dispozitiv pentru prelungirea unui canal telefonic prin internet
Ce face?
Cum face?
Cine poate utiliza acest dispozitiv?
Unde se amplaseaza?
Cine il deseveste?
Cat costa convorbirea?
Este legal?

Ce face: Pune cap la cap, punctual, o legatura de voce prin internet (Skype, Gmail, Messenger, etc) cu o legatura telefonica intre doi abonati de telefonie mobila sau fixa.
Mai precis, un utilizator de internet, aflat undeva in lume, sa zicem in America, va putea vorbi direct si la pretul unei convorbiri nationale (din Romania), cu un abonat GSM aflat undeva in tara (in varf de munte, pe plaja sau in mers, in masina), adica acolo unde nu are acces la internet.
Cum face: Inteleg prin a pune ”cap la cap” realizarea unei interconectari fizice, astfel incat semnalul audio sa treaca, intr-un anumit punct, de la o legatura la alta, utilizatorii finali putand sa vorbeasca intre ei.
Cele doua sisteme, internetul si telefonia mobila folosesc aceeasi modalitate (digitala) de transmitere a informatiei in cadrul sistemului propriu (internet, retea GSM) si aceeasi modalitate de transmitere a informatiei de la terminal (PC, telefon mobil) la utilizator: semnalul analogic, adica un curent electric cu frecventa audio ce se transmite de la PC la casti dar si de la telefon tot la casti (cand se utilizeaza hand-free-ul) si de la microfonul propriu la PC si la telefon.
Avand in vedere ca sistemele sunt similare rezulta faptul ca o interconectare intre ele va fi foarte usor de realizat. Astfel, semnalul audio scos de PC la mufa de casti se va dirija catre intrarea de microfon a telefonului iar semnalul audio scos de telefon si trimis catre casca proprie, se va dirija catre intrarea (mufa) de microfon a PC-ului.
Dispozitivul face translatarea semnalului audio, de joasa frecventa, asa cum este el receptionat la iesirile de casca, singurul parametru ce ar putea fi modificat fiind nivelul (amplitudinea) acestuia. Nivelul va trebui reglat pentru o auditie normala. Daca este prea mic, nu se va auzi bine iar daca este prea puternic va fi limitat de sistemele de protectie ale telefonului, respectiv calculatorului si va fi deformat, greu inteligibil. Reglarea se face manevrand cursorul potentiometrelor.
Comutatorul K, dublu, permite interventia operatorului si dialogul cu fiecare dintre cei utilizatori pana la auditia corespunzatoare. Ulterior, operatorul isi va decupla microfonul si totodata va pune cap la cap cei doi utilizatori.
El va putea asculta in continuare convorbirea celor doi, prin auditia fiecaruia intr-o casca (difuzor) diferita dar acest lucru nu este neaparat necesar deoarece la terminarea convorbirii conexiunea se va intrerupe de la sine.




Cine poate utiliza acest dispozitiv?
Oricine!
Unde se amplaseaza?
Este un dispozitiv artizanal, casnic, cu folosire punctuala. Poate fi folosit acasa, in cadrul familiei, intre prieteni sau la birou, in cadrul unei institutii (societati comerciale) intre proprii angajati (intre care ar trebui sa nu fie secrete), acolo unde exista cel putin un calculator conectat la internet si un telefon (mobil sau fix).
Cine il deseveste?
Este important de inteles ca acest dispozitiv nu poate lucra singur, el trebuie “pus in functiune” de un “operator”, adica de un membru al familiei sau de un prieten comun, sau de o secretara care va intra in legatura pe rand cu cei doi utiliztori finali si dupa ce se va convinge ca auditia este buna cu fiecare in parte va face crosarea (interconectarea, punerea cap la cap) celor doua portiuni de circuit de vorbire, care, dupa interconectare va deveni unul singur, continuu.
Se poate face o analogie cu centralista din vechile centrale telefonice care era la jumatatea distantei dintre doi abonati, vorbea cu fiecare in parte si apoi ii interconecta, pentru a vorbi intre ei.
In faza finala se poate amplasa un dispozitiv similar si in strainatate, la operatorul de acolo, asigurandu-se astfel posibilitatea unei convorbiri telefon – telefon, prin internet, dar la tariful convorbirilor locale.



Cat costa convorbirea?
Costa cat o convorbire normala, pe teritoriul national, in propria retea sau in retele diferite, de la telefonul “operatorului” catre orice alt telefon fix sau mobil. Pentru abonamentele in propria retea costurile sunt undeva in jurul a 1 cent/minut, poate chiar mai putin pt abonamentele cu numar mare de minute inc luse sau ceva mai mult pentru cele cu minute putine si care si-au depasit limita.Depinde ce abonament are “operatorul” pe telefonul lui, de pe care face interconectarea.
Este legal?
Da, absolut legal. Nu se incalca nici o prevedere a nici unui contract. In definitiv sunt aparatele mele si fac cu ele ce vreau, nu? Mai ales ca totul se face benevol, FARA NICI UN PROFIT MATERIAL din partea operatorului, care, de fapt, suporta costul convorbirii.

Pentru detalii tehnice pot fi contactat pe p_musatoiu@yahoo.com

marți, 26 octombrie 2010

MITUL INCARCATOARELOR PENTRU TELEFOANE

Trebuie scos incarcatorul din priza dupa incarcarea telefonului?

Intr-o zi, o vecină s-a arătat foarte mirată când a văzut cele trei încărcătoare pentru telefon pe care eu le ţin tot timpul în priză. M-a atentionat ca un incarcator lasat in priza dupa incarcarea telefonului consuma mult si acel consum se va regasi in factura de la Electrica.
Nu mi-a venit sa cred, dar pentru ca era foarte convinsa m-am hotarat sa verific acest lucru.
Am adunat toate incarcatoarele din casa, care sunt şase, mi-am confectionat un dispozitiv simplu pentru masurarea puterii consumate de la retea la mersul in gol si am calculat valoarea energiei electrice consumata de fiecare incarcator intr-un an de zile.
CONCLUZIA: valoarea consumului unui incarcator lasat in priză in permanenţă este nesemnificativa.

Pentru cei interesati de detaliile tehnice: am folosit o metoda indirecta de calcul al energiei realizând un circuit serie compus dintr-o rezistenta etalon de 100Ω înseriata cu alimentatorul telefonului, totul alimentat la reteaua de 220Vc.a.
Cu un voltmetru analogic am masurat caderea de tensiune de pe rezistenta etalon (Ue) si apoi, folosind legea lui Ohm si celelalte formule din fizica pentru calculul puterii si energiei electrice, am ajuns la rezultatele prezentate.
Pretul unui kWh este conform facturii de la Electrica SA de 0,40 lei (TVA inclus) .



Marca            Ue masurata    I(A)     Pi calculata     Ei           Valoarea
Telefonului pe Re Calculat Ui x I (kWh) pentru Ei(kWh)
(V) pentru (W) consumata consumata
intreg intr-un an intr-un an
circuitul (lei)


Erikson 0,5 0,005 1,1 9,50 3,80
Nokia 0 0 0 0 0
Alcatel 0,1 0,001 0,0001 0,0086 0,3
Samsung 0 0 0 0 0
Motorola vechi 2,5 0,025 5,5 47,52 19,00
Motorola nou 0,3 0,003 0,66 5,70 2,28



Notatiile semnifica:
Ue = tensiunea masurata pe rezistenta etalon;
Ui = tensiunea pe incarcator, care in acest caz a fost aproximata la 220V, tensiunea retelei.
Re = valoarea in Ohmi a rezistentei etalon, in acest caz = 100Ω
I = intensitatea curentului in circuitul serie realizat, calculata I=Ue / Re si considerata aceeasi si dupa suntarea (eliminarea) Re.
Pi = puterea consumata de la retea de catre incarcator, calculata Pi = Ui x I
Ei = energia electrica consumata de la retea de catre incarcator intr-un an de zile, energie masurabila prin contuarul electric al casei si care, evident, se plateste la Electrica.
A fost calculata astfel: Pi x 24 ore x 30 zile x 12 luni

Asadar, excluzând primul tip de incarcator Motorola, din primele generatii, pe care eu il am de mai bine de 10 ani, valoarea consumului unui incarcator lasat in priză in permanenţă este nesemnificativa. Avand in vedere ca si celelalte doua tipuri cu un consum oarecare (Erikson si Motorola) sunt tot de tip vechi – rezulta ca pentru incarcatoarele produse recent nu se pune problema unui consum.
Pentru a va convinge puneti mana pe incarcatorul lasat in priza in gol ( cam la o ora de la intreruperea alimentarii telefonului) si veti vedea ca este rece.
Asta inseamna ca, practic nu este nici un pericol sa-l lasati acolo pentru ca la un consum =0 cantitatea de caldura degajata =0 si, deci, riscul =0. Punct!

Ba, s-ar putea sa va coste mai mult daca tot scoateti si introduceti incarcatorul in priza, pentru ca priza se uzeaza si in cativa ani va trebui sa o inlocuiti.iar valoarea ei va fi mult mai mare decat a curentului consumat de incarcator.

CONCLUZIE: puneti incarcatorul intr-o priza care nu va trebuie chiar in fiecare zi si dupa incarcarea telefonului, lasati-l acolo!

vineri, 16 aprilie 2010

Cat costa, de fapt, 1km parcurs cu masina ta?

Cand calculati costul unei calatorii cu masina nu faceti greseala de a socoti numai benzina. Tineti cont si de toate celelalte costuri ascunse, astfel:

Calculele au fost facute pentru o masina Logan 1.4 , Preferance, an achizitie 2005

Pentru:






Durata de folosinta preconizata=
12 ani

Distanta medie anuala =
12500 km

Distanta totala preconizata
150000
km





Lei

TOTAL
Pretul initial, masina noua =

25300
25300
RCA anual =


375 x12 ani 4500
Casco anual =


1080 x12 12960
Revizie anuala (+ ulei, filtre, lichide, etc)=

650 x12 7800
ITP, la 2 ani =


100 x5 500
Reparatii estimate anual =

300 x12 3600
Cauciucuri, la fiecare 4 ani=

800 x2 1600
Vopsit o data =


2000 x1 2000
Benzina anual =


4000 x12 48000
Rovigneta anual


185 x12 2220
Cheltuieli neprevazute =

100 x12 1200





TOTAL
109680
















Din care valoare voucher Rabla =
3800








TOTAL valoarea reala a masinii pe toata durata de folosinta =
105880









Din care rezulta valoarea reala a unui motokm: valoarea totala (lei) / distanta totala preconizata(km) =
=0.70 lei/km












Concluzia: rulati masina cat mai mult si vindeti-o cat mai repede!